Greenpeace România împreună cu 51 de municipii, orașe, comune și organizații din România solicită printr-un memorandum ca autoritățile centrale să creeze cadrul de reglementare și să ofere fonduri dedicate pentru comunitățile de energie. Memorandumul poate fi semnat în continuare și invităm autoritățile și instituțiile locale, organizațiile, întreprinderile mici și mijlocii, sau grupuri locale de inițiativă să ni se alăture în acest demers. 

Redăm mai jos textul integral al memorandumului care poate fi semnat prin completarea informațiilor de la final.

Pentru mai multe detalii despre memorandum:

Andrei Crăciun, coordonator de campanie: +40 727 897 591, acraciun@greenpeace.org 

<< Memorandum pentru promovarea și susținerea comunităților de energie în România

Către:

Ministerul Energiei

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (A.N.R.E.)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

De la: 

Fundația Greenpeace CEE România împreună cu autorități și instituții locale, organizații, întreprinderi mici sau mijlocii, grupuri locale de inițiativă

Tema: 

Crearea cadrului favorabil pentru apariția și dezvoltarea comunităților de energie în România prin definitivarea legislației aferente și asigurarea accesului la finanțare publică   

I. Rezumat

Acest memorandum evidențiază necesitatea și acțiunile propuse pentru crearea de către autoritățile centrale a unui cadru care să încurajeze formarea și dezvoltarea comunităților de energie în România. Acțiunile propuse urmăresc să sprijine cetățenii și comunitățile locale în participarea activă la tranziția energetică.

II. Context

O comunitate de energie se referă la inițiative locale în care cetățeni, întreprinderi de mici dimensiuni, administrații publice locale sau alte tipuri de organizații colaborează pentru a genera, gestiona și consuma energie în mod colectiv. Participanții la o comunitate de energie lucrează împreună pentru a dezvolta, deține și opera proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi panouri solare sau turbine eoliene. Mai mult decât atât, oamenii dintr-o comunitate de energie se pot implica în proiecte de eficiență energetică, producție și/sau vânzare de energie regenerabilă, transport și mobilitate, autoconsum sau stocare. Punând în comun resursele și împărțind costurile și beneficiile, membrii comunității se pot bucura de soluții energetice mai curate și mai durabile, promovând în același timp reziliența energetică locală. 

La nivelul Uniunii Europene, comunitățile de energie dețin un rol esențial în promovarea obiectivelor în materie de energie și climă. Comunitățile de energie permit cetățenilor să participe activ la tranziția către un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon și descentralizat. Prin promovarea producției și a consumului local, comunitățile de energie sporesc securitatea și reziliența energetică, reducând dependența de sursele externe de energie și atenuând potențialele întreruperi în aprovizionarea cu energie. 

Prin Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (RED II) este definită comunitatea de energie regenerabilă (REC), iar Uniunea Europeană își menține angajamentul să sprijine și să permită stabilirea și funcționarea efectivă a acestor inițiative în toate statele membre. De asemenea, Directiva 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru piața internă de energie electrică definește comunitatea de energie a cetățenilor (CEC).

România a transpus în legislația națională cele două directive: prin Ordonanța de urgență nr. 163/2022 a fost adoptată Directiva 2018/2001, iar prin Ordonanța de urgență nr. 143/2021 a fost adoptată Directiva 2019/944.

Cu toate acestea, simpla transpunere prin ordonanțe de urgență a celor două directive nu este suficientă pentru promovarea și susținerea comunităților de energie. Până în prezent, autoritățile centrale din România ce au competențe în domeniul energiei sau al gestionării fondurilor publice nu au întreprins nicio acțiune concretă pentru implementarea prevederilor celor două ordonanțe de urgență. 

Astfel, României îi lipsește cadrul legislativ complet și coerent care să permită cetățenilor formarea de comunități de energie conform directivelor europene, respectiv într-o manieră favorabilă acestora, prin reglementări echitabile și proporționale. De asemenea, cetățenii nu au acces la fonduri publice sau la alte scheme de suport pentru a crea comunități de energie. 

În ceea ce privește finanțarea proiectelor de comunități de energie, reamintim că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, poate angrena resurse semnificative în această direcție. Strategia U.E. pentru energie solară, parte a planului REPowerEU, propune ca Uniunea și statele membre să colaboreze pentru a înființa cel puțin o comunitate de energie bazată pe surse regenerabile de energie în fiecare localitate cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, până în 2025. De asemenea, în România, Programul Operațional Tranziție Justă prevede în perioada următoare alocarea de fonduri importante destinate pentru susținerea prosumatorilor și comunităților de energie. 

III. Obiective și acțiuni solicitate

1. Solicităm crearea de către Ministerul Energiei și A.N.R.E. a unei legislații complete și coerente pentru comunitățile de energie, în acord cu prevederile Directivelor europene transpuse în legislația națională. Pentru susținerea și promovarea comunităților de energie este necesar ca legislația dedicată să asigure accesul în condiții echitabile și proporționale la infrastructură și piețele de energie, precum și proceduri administrative simplificate pentru toate activitățile pe care comunitățile de energie le pot desfășura (dezvoltarea, deținerea și operarea de proiecte de energie regenerabilă, proiecte de eficiență energetică, transport și mobilitate, autoconsum sau stocare).

2. Solicităm crearea de către Ministerul Energiei și de către Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a unor programe pentru oferirea de subvenții și granturi dedicate înființării comunităților de energie. Fondurile UE (Fondul de Coeziune și Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Modernizare și Fondul de Redresare și Reziliență) pot fi folosite de statele membre pentru a susține comunitățile de energie, însă autoritățile centrale din România nu le-au direcționat deloc spre astfel de proiecte. De asemenea, este necesar ca autoritățile să sprijine astfel de proiecte și prin implicarea fondurilor naționale.

3. Solicităm crearea de către Ministerul Energiei și de către Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a altor scheme de suport care, alături de subvenții și granturi, să impulsioneze dezvoltarea comunităților de energie. Astfel de scheme de suport pot include scutiri fiscale sau reduceri de taxe, asistență tehnică și consultanță, mecanisme de tip feed-in tariff etc. De asemenea, este necesară oferirea de sprijin financiar gospodăriilor cu venituri scăzute și grupurilor vulnerabile pentru participarea la proiecte de comunități de energie.

4. Solicităm Ministerul Energiei și A.N.R.E. promovarea comunităților de energie prin crearea punctelor unice de contact, precum și prin implementarea unor campanii naționale de informare și conștientizare.

>>